„Prima experiență legată de a bea bere, în viața oricărui adolescent, este de a bea bere cu nelimitata sau de a bea orice fel de bere, doar s-o bei.” – dar, oare, chiar așa o fi…? Adevărul este că nici noi nu eram foarte siguri de acest lucru, fiind doar o gașcă de studenți cu aspirații mari și bani puțini. Astfel, curiozitatea ne-a împins să cutreierăm Clujul la pas, în căutarea răspunsului la întrebarea: De ce beau oamenii bere?”.

În mica noastră incursiune, am reușit să ne strecurăm ușor, precum berea în pahar, în conversațiile câtorva străini zâmbitori și dornici să ne împărtășească poveștile lor, cu și despre bere. Așa l-am cunoscut și pe Mihai Pleșca, avocatul de 27 de ani pe care cu siguranță l-ați mai întâlnit și în episodul „O mie și una de halbe”.

Mihai, avocatul pasionat de arta din spatele berii

L-am zărit pe terasa de la Blend. Brews&Bites, acompaniat fiind de o blondă la pahar, pe care o savura cu poftă, dar în tăcere. Am decis să-l abordăm și să-i propunem să ne dezvăluie detaliile primei sale întâlniri cu blonda anterior menționată.

Voi vă mai aduceți aminte cum a fost prima gură de bere? Dacă nu, tot ce pot să vă spun este că nu pe toți ne-a lăsat cu un gust amar.

„Am băut prima bere adevărată la 19 ani, atunci când am venit la facultate. Aceasta nu a fost nici Ciuc, nici Heineken, a fost o bere belgiană, numită Kwak, fiind singura care ieșea din tiparul berilor comerciale la acea vreme. Totuși, trebuie să recunosc că, principalul lucru care m-a atras atunci, a fost marketingul acestei beri, și anume paharul, însă aroma crisp, smooth, ușor spicy, pe care nu o mai experimentasem până atunci, mi-a generat un șoc instant. În momentul ăla, m-am gândit: Dacă oamenii fac vin acasă, de ce nu ar face și bere?

Prima bere artizanală gustată de Mihai

Până în acel moment, Mihai fusese un clasic consumator de bere pur industrială, iar Kwak a reprezentat, pentru el, „buturuga mică ce a răsturnat carul mare” sau, altfel spus, primul pas spre ceea ce înseamnă „berea adevărată”, după cum ne-a mărturisit și el.  Așadar, aceasta a fost revelația care l-a inspirat pe Mihai să încerce să-și creeze propria bere.

India Pale Ale făcută în casă

Piatra de temelie care a stat la baza ideii

După cum bine știți și voi, nicio idee nu se naște din nimic – ideile pot porni de oriunde –, ele se nasc din impulsuri, trăiri, revelații, de ce nu? Parcurg un drum lung și anevoios până la stadiul în care ajung să se materializeze în ceva-ul ăla palpabil, la fel cum a fost și în cazul lui Mihai.

„Într-o zi aparent banală, țin minte că citeam un articol despre țările scandinave, unde era menționată băutura principală a acestor popoare, care era, în mod evident, berea. În acel moment, mi-a venit o idee, căreia chiar i-am dat curs. Am trecut imediat la faimosul Google și de aici nu a mai fost mult până când am plasat prima comandă de ingrediente și echipament basic, din care a rezultat și prima bere făcută de mine. Rezultatul a fost unul surprinzător, mai ales din perspectiva reacțiilor celor din jur. Cred că asta m-a motivat să continui și să încerc să progresez mereu mai mult. Țin să menționez că primele beri au fost făcute în bucătăria apartamentului și lăsate la fermentat în living.”

Bere cu zmeură sălbatică

Primele beri au venit la pachet cu primele obstacole

Curiozitatea și dorința de a experimenta nu i-au adus întotdeauna rezultate favorabile, însă micile eșecuri i-au clădit o experiență de doi ani și jumătate într-ale berăritului.

„Din dorința de a experimenta, am avut parte, la început, și de rezultate nu prea bune – nu îți poți închipui ce stare ai când ești nevoit să arunci la canal un fermentator cu o bere experimentală. Poți să lucrezi la ea până la șapte ore și să aștepți minim două săptămâni ca ea să fermenteze. Sunt zeci de factori care îți pot influența procesul de producție, dar la toate aceste necunoscute există o soluție: documentarea continuă și multă, multă atenție.”

Uneltele alchimistului

În procesul său de autoinițiere în tainele berăritului, Mihai a apelat la kit-ul de bere pentru a-și crea primele licori – o investiție de aproximativ 250 de lei. Acest kit conține un set alcătuit din câteva ustensile:

  • Două găleți alimentare de 30 de litri, în care va fermenta berea;
  • Un densimetru cu care se măsoară cantitatea de zaharuri din must;
  • Un produs pentru igienizare;
  • Capsator pentru prinderea capacelor pe sticlă;
  • O perie pentru spălarea sticlelor;
  • Kit-ul propriu-zis, din care producem berea.

„Pot să afirm cu multă convingere că, mai toți berarii amatori sau chiar cei care dețin o fabrică, au început de la kit-urile de bere (sunt niște recipiente cu must deshidratat). Un kit conține must deja obținut din plămădirea malțului care a fost rehidratat. Procesul este unul destul de simplu: încălzești aproximativ 15 litri de apă și amesteci apa cu kit-ul respectiv; vei obține un must de bere ca la mama acasă, după care adaugi drojdia. Mai departe urmează cea mai complicată etapă – partea de așteptare. De obicei, aștepți 14 zile în care berea fermentează și încă 14 zile în care aceasta este îmbuteliată și maturată. Am uitat să menționez: un kit din care produci între 12 și 23 de litri costă aproximativ 60 de lei și poate urca până la 150 de lei.”

Pasiunea costă timp și bani

La numai trei luni după descoperirea noului său hobby, Mihai a trecut de la banalul kit de bere la producția all grain (producerea propriu-zisă a berii din malț, hamei, apă și drojdie). Întrebat dacă dorește să ne dezvăluie costurile întregii sale investiții, a răspuns cu amuzament:

„Mi-e teamă că dacă află soția, mă dă afară din casă.”

La insistențele noastre, s-a lăsat păgubaș:

„Îmi este greu să cuantific o sumă exactă, însă pe echipamentul în care plămădești berea și unde fierbi mustul am dat 2100 de lei + fermentatoarele, care au costat aproximativ 1000 de lei. Echipamentul pentru Draft (frigider, tap-uri si keg-uri) a fost în jur de 1500 de lei + alte chestii mărunte. Cred că în jurul a 5000 de lei.”

În butoi se află berea la fermentat

După cum vă puteți imagina, întregul proces necesită, pe lângă resurse financiare semnificative, devotament, pasiune și, mai presus de toate, răbdare:

„Procesul cap-coadă, până la servirea berii în pahar, este unul ce implică multă răbdare. Totul începe cu cele șase ore în care trebuie să produc mustul de bere. Acest proces implică zdrobirea malțului, adăugarea malțului în apă încălzită, lăsarea acestor două ingrediente la plămădit (60 de minute, aproximativ). După asta, scoatem malțul din apă și va rămâne mustul, pe care trebuie să-l fierbem (undeva la 60 de minute, din nou). La final, răcim mustul și-l punem la fermentat; apoi urmează cea mai grea etapă, pentru mine, cel puțin: trebuie să așteptăm 14 zile, timp în care drojdia va mânca toate zaharurile și va rezulta alcoolul si CO2. Încă șapte zile în care berea trebuie să se carbonateze în sticlă. Totul va dura aproximativ 30 de zile, dacă lăsăm berea la maturat zece zile. De regulă, berarii amatori fac aproximativ 20 de litri de bere pe tot parcursul acestui proces. Eu, spre exemplu, am posibilitatea să fac chiar 60 de litri.”

Zdrobirea malțului

Perspective de viitor

Printre halbe goale și povești spumoase, Mihai ne-a oferit un scurt insight în ceea ce privește planurile sale de viitor și o posibilă afacere care presupune producția de bere:

„Referitor la deschiderea unei fabrici, din afară, multora li se pare destul de nemaipomenită ideea unei fabrici. Dar, în realitate, să știi că e un proces foarte complicat, lung și scump. Sincer, la șase luni de când mă apucasem să fac bere, aveam gândul la fabrică. După alte șase luni, timp în care am aflat și am văzut cu ochii mei câte piedici iți pune statul și cât de mult contează să intri pe piață cu un produs care trebuie să fie în vârful piramidei, am zis că mai am de învățat. Acum, am doi ani și jumătate de când fac bere, iar ultima jumătate de an mi-am dedicat-o conturării unor rețete pentru ce aș dori în viitor. În prezent, sunt la faza de contur pe hârtie a planului de afaceri.”

Morala poveștii

După cum vă istorisea și unul dintre redactorașii noștri într-un fragment rupt din sfera idealului, cel referitor la exotica Vintage Babe, „berea poate fi și savurată, nu doar băută”, așa că, data viitoare când o pui de-o ieșeală, în loc să torni în tine de parcă nu e al tău, poate te delectezi cu un Kvass sau, cine știe, chiar o Suceava sau Crowd Control. Și dacă ne-ai luat îndemnul în serios, te invităm să ne spui cum ți s-a părut.

Sursă foto: Mihai Pleșca

Tags: , ,

Leave a Reply