Sau despre cum am băut o bere la 16 lei și nu mi-a fost ciudă că am dat de patru ori mai mult decât pe o Timi

Ies adesea prin bombele de cartier, pe principiul să beau pe bani puțini, că berea nu e neapărat bună, o beau ca să mă amețesc. Până într-o sămbătă, când m-am trezit cu 16 lei în buzunar și două opțiuni. Prima, beau patru beri și petrec mai mult timp la baie sau, a doua, savurez o bere și creez un moment. Astfel, am ajuns la evenimentul marca Saturday with friends și am băut berea asta la 0,33, servită într-o sticlă aproape sexi, cu forme pline și domnițe care te privesc de pe etichetă, în compania muzicii de calitate, revărsate direct din vinil. Ca mai apoi să mă gândesc serios la o chestie – de ce beau eu bere?

Aici l-am întâlnit și pe Adi, și am ajuns la concluzia că avem în comun peste 2000 de beri băute. Eu două mii de sticle, el două mii de sortimente. După ce berea a creat un context între doi străini, a început și discuția noastră despre inițiativă, despre berea cu 16 tipuri de malț și vanilie din Madagascar, dar și despre pattern-ul de care mulți dintre noi ne agățăm când cineva ne întreabă de ce bem – și anume, încă de la începutul omenirii, oamenii beau pentru că le place să-și altereze creierul. Dar chiar așa o fi? Adi e de părere că, „la craft beer, bei și din cauza asta, dar și pentru că e foarte bună”.

De ce își merită berea artizanală banii în plus?

Pe principiul dai un ban, dar stai în față, Adi ne-a povestit cum se văd lucrurile din primul rând și cum arată ele înainte ca berea să fie turnată în sticle.

„Foarte multă lume pe care eu o cunosc, după ce a gustat berea artizanală, nu a mai văzut cu aceiași ochi berea comercială. Primul motiv e că e mult mai bună și, în general, e naturală. Nu trebuie uitat faptul că e făcută de oameni pasionați, care ar trebui să fie sprijiniți financiar, în sensul în care trebuie să respecți munca omului. Ingredientele de calitate sunt scumpe, iar calitatea costă. Și oricum, cu berea artizanală nu mai e nevoie să cumperi șase beri pe seară, pentru a crea o experiență plăcută.”

Adi Oros, pasionat de bere
Adi Oros, vorbind cu entuziasm despre magia pe care o produce
Craft beer drinkers sau o scuză pentru a socializa

Adi Oros face parte, la rândul său, din categoria oamenilor pasionați, fiind alchimistul din spatele brandului clujean Blackout Brewing. Berea îl face „mai friendly” și îi ușurează discuțiile cu străinii, ceea ce a fost mai ușor de înțeles, după ce am aflat că lucrează în domeniul IT. Înclinația spre IT i-a oferit abilitatea de a folosi un forum și, totodată, suficient timp liber pentru ca la 30 de ani să aibă propriul laborator de bere.

Prima experiență vizavi de berea artizanală i-a fost oferită de Zăganu sau, mai pe șleau, cum a zis-o Adi, „băieții de la Zăganu m-au făcut să mă apuc de berea artizanală”. Odată ce chimia a apărut, și-a dat seama că la craft beer nu e vorba doar despre gust, cât și despre comunitate. Astfel, a devenit membru activ al Asociației Vrăjitorii din Orz, iar într-o astfel de comunitate, toate drumurile duc spre bere, mai multă bere. Inițiativa o găsise deja la fundul halbei, mai avea nevoie de un spațiu care să-i transforme arta în realitate, iar cel mai bun loc de clădit visuri este garajul. În 2017 și-a transformat garajul în propriul laborator de bere și a devenit homebrew-chef.

Povestea din spatele unui Blackout

La început a fost ideea și abia apoi materializarea ei. La fel și în cazul lui Adi, conceptul de Blackout apăruse încă din liceu, pe vremea când albumul cu același nume, de la Scorpions, avea să-și pună amprenta peste tânărul nonconformist. Pentru că, în momentul în care dai de pământ cu berea din industrie și-ți faci propria rețetă, da, ești nonconformist. Iar dacă băieții de la Scorpions ar ști că albumul lor din ’82 s-a transformat într-o marcă înregistrată de bere, probabil ar fi de aceeași părere cu noi: Blackout, you rock it!

În aprilie 2019, după doi ani de berărit în garaj, a reușit, în sfârșit, să lege conceptul de Blackout de ceva al lui, care mai târziu s-a dovedit a fi ceva al nostru, al iubitorilor de bere.

Povestea Blackout a început datorită băieților de la Bereta. Bereta este o fabrică de bere din Timișoara, iar băieții de acolo au organizat o competiție la care au participat și ei, pentru că au vrut să ofere ceva înapoi comunității, pentru că și ei au fost homebrewers și știu cum e. La acel concurs, din câteva zeci de rețete, ei au ales cinci, pe care să le facă la o scară largă și să le vândă. S-a făcut un poll pe facebook, lumea a ales de acolo ce rețetă a vrut și, printre cele cinci, s-a numărat și a mea.”

Sigla reprezentativă celor de la Blackout Brewing
Șase sortimente diferite de bere, în doar șapte luni

Dacă prima rețetă a fost un experiment de garaj, gândit doar pentru concursul băieților de la Bereta, în doar șapte luni, Blackout și-a lărgit orizonturile și astăzi reprezintă un adevărat brand à la Cluj.

„Prima încercare a fost berea neagră cu cafea, pentru că mie îmi place foarte mult cafeaua de specialitate și atunci a avut sens să propun rețeta asta. Vintage Babe cred că-i a șasea. Încercăm să aducem ceva nou prin fiecare sortiment. Per total, există câteva sute de stiluri diferite de bere și fiecare are un profil diferit. Unele sunt mai fructate, altele mai florale sau mai mălțoase, prăjite sau mai acre, altele mult mai curate.”

Blackout Quantum Suicide Coffee Series, Blackout Delicate Psycho, Blackout Quantum Suicide, Blackout Glith, Blackout Delicate Psycho (Galaxy Dry Hop) și Blackout Vintage Babe se găsesc în marile orașe din țară, cum ar fi Cluj, București, Timișoara, Sibiu, Târgu-Mureș.

Fungamyl (accelerează descompunerea amidonului pentru a produce o cantitate mai mare de alcool), Ceremix 6X MG aka Filtrase (îmbunătățește calitatea berii și a materiilor prime), enzime industriale produse de Novozymes (o companie globală de biotehnologie) sunt doar câteva dintre substanțele folosite în fiecare bere de duzină.

Rămâne la latitudinea ta ce alegi să bei – o bere cu un nume greu de pronunțat, dar care se regăsește în meniu sau o bere cu ingrediente greu de pronunțat, care nu se regăsesc nici pe etichetă.

Apropo de etichetă, fiecare sortiment de la Blackout Brewing are o poveste în spatele abțibildului de pe sticlă. Vă amintiți de sticlele aproape sexi, cu domnițele care te privesc de pe etichetă? Domniței despre care vă vorbeam i s-a făcut un tablou în urmă cu mai bine de 50 de ani, iar astăzi spune povestea din spatele berii Vintage Babe.

Sticla aproape sexi, cu forme pline și domnița vintage

„Tabloul datează din 1963 și o înfățișează pe bunica designerei care face etichetele. Bunica ei era tânără pe vremea aia. I-a făcut cineva portretul în ulei. Părinții ei voiau s-o căsătorească cu cineva, iar ea, tânără și nesigură fiind, a fugit pentru o vară cu un motociclist. La bătrânețe, i-a dat tabloul nepoatei sale, spunându-i să-l arunce, că ei nu i-a plăcut niciodată. Bineînțeles că nepoata nu a ascultat-o și s-a jucat cu imaginea și astfel a creat o nouă etichetă pentru berea noastră, care avea deja numele de Vintage Babe.”

Blackout Vintage Babe este despre o bere complexă, cu un gust fructat de tinerețe, vară și adrenalină și ăsta e motivul pentru care nu mi-a fost ciudă că am dat 16 lei pe o bere artizanală.

Totuși… ce implică crearea unei beri artizanale?

„Procesul începe de la alegerea apei, adică tratezi sau nu apa cu săruri, pentru a deveni mai acidă sau mai bazică, în funcție de ce-ți dorești să obții ca rezultat final. După, va trebui să alegi ce grâne vrei să intre în compoziție. Grânele sunt de mai multe feluri, de la cele necaramelizate, care vor rezulta într-o bere blondă, până la grânele prăjite, care au drept rezultat berea neagră. Fiecare îți dă un spectru diferit de arome. Totodată, cantitatea de grâne se alege în funcție de ce alcoolemie vrei să aibă băutura în final. Dacă vrei un procent mai mare, vei pune și mai multe grâne. Mai apoi, drojdia va mânca zahărul care a fost extras din grânele respective. Deci, grânele au la bază zahăr, iar zahărul respectiv va fi mâncat de drojdie, ceea ce face ca berea să devină un organism viu. Intervine în joc și hameiul, care-i un fel de condiment, ce oferă aromă și amăreală berii.
După îmbuteliere, se mai așteaptă între două și opt săptămâni până la servire, depinde de rezultatul pe care vrei să-l ai. Se poate servi și mai repede, dacă tu consideri că e gata. Dar depinde de stilul pe care vrei să-l dai berii tale. Unele beri se țin și patru ani de zile în butoaie de lemn, în care a fost ținut vin, bourbon sau whiskey, pentru a-i adăuga o nuanță aparte și a o face mai complexă. Ăsta ar fi apogeul pe care îl poate atinge berea.”

Diferențele dintre o bere industrială și una artizanală

„Apa e aceeași, doar că noi o tratăm cu săruri, în funcție de stilul pe care-l facem. Și nu știu dacă asta se aplică și la berea din industrie. De asemenea, berea artizanală, în general, este nefiltrată. Și atunci, ea își păstrează toate microorganismele acolo și va evolua în timp, deoarece drojdia încă lucrează.”

Bei bere nepasteurizată și nu știi ce înseamnă?

„O bere nepasteurizată înseamnă că, după ce berea a fost îmbuteliată, aceasta nu se mai supune procesului de pasteurizare, care înseamnă să nu mai aduci toate sticlele respective la o temperatură la care ai omorî toate bacteriile. Dacă vrei să pasteurizezi o sticlă cu bere, o ții 10-15 minute, nu știu exact care e standardul, la temperatura de 72 de grade. Cred că asta o să omoare orice organsim existent în ea și atunci e catalogată drept safe to drink de către Direcția Sănătății.
Nefiltrată înseamnă o bere care nu a fost supusă unui sistem cu nu știu câte filtre, pentru a deveni clară. Deci, efectiv berea a fost lăsată așa cum e ea. Așa cum ar trebui să fie în mod natural berea. Asta e berea, cu drojdie și cu toate impuritățile pe care le are, care sunt extraordinar de beneifce în ceea ce privește gustul. Berea nefiltrată e net superioară.”

Berea industrială produce mai adesea senzația de mahmureală de a doua zi?

„Nu știu ce să zic, am întâlnit efecte neplăcute atât pe bere comercială, cât și pe bere necomercială. Cu siguranță am avut efecte mai neplcăute pe berea comercială, pentru că nu știi niciodată cu exactitate ce conține. Dar, efectele negative apar atunci când exagerezi, ca și cu orice. Te-ai îmbătat? Congrats! Ai o diplomă de bețiv!”

Cum se raportează oamenii la berea de nișă?

„E un proces greoi, care se întâmplă cu pași de melc… dacă melcul are pași. E un proces greoi, pentru că, probabil, pentru baruri nu e așa de profitabil. Fiind mai scumpă, nu pot s-o vândă nici ei foarte scump, pentru că nu ar mai avea profit. E mult mai ușor să vinzi ceva ce ai cumpărat cu doi lei, iar mai apoi să-l vinzi cu zece, decât să dai ceva cu 17 lei, în timp ce tu l-ai cumpărat cu zece. Orice consumator o să-și pună întrebarea asta – de ce e 17 lei? Și, atunci, trebuie educat fiecare om în parte, să-i explici de ce merită asta 17 lei. Uite, am muncit pentru ea, ingredientele au costat atât, eticheta are și ea o poveste, pentru că procesul a durat patru săptămâni, nu doar câteva zile.”

Cât de complexă poate ajunge o bere artizanală, în raportul ingredient-proces?

„Din prisma consumatorului care a băut deja peste 2000 de feluri de bere, chestiile pot deveni mega complexe. De exemplu: bere cu 16 tipuri e malț, cafea, sirop de arțar, vanilie de Madagascar ținută în butoaie de whiskey, bourbon și tequila. Cu toate împreunate, la un loc, nici nu o să știi ce te-o lovit. Chestiile pot deveni atât de complexe, încât îți pot revoluționa conceptele pe care le ai despre bere.
Astfel de bere, ținută în butoaie de țuică sau de bourbon, se găsește la Beer’s Point sau la Berero. De altfel, berea artizanală a împânzit Clujul, găsindu-se în Blend, Jaxx, Planetarium, Sisters, dar și în alte localuri.”

Și tu încă bei Timi la trei lei? Nu crezi că viața e prea scurtă?

După evenimentul Saturday with friends, am tras câteva concluzii pentru întrebarea de ce beau eu bere? Și anume, berea se poate savura, nu doar bea. Poate fi degustată și în compania muzicii de vinil, nu doar a sunetului de păcănea. Parcă are gust mai bun când în jurul ei nu se simte fum de țigară, ci miros de boabe de cafea prăjite (mai bine boabele, decât tine).

Poate, într-un final, o să răspunzi și tu întrebării  eu de ce beau bere? și o să vrei să împărtășești și cu noi motivul, contactându-ne. Până atunci, Blackout Brewing rămâne în amintirea noastră drept un paradox – un blackout de neuitat.

Muzica de vinil a completat cu un ton clasic atmosfera evenimentului Saturday with friends
Tags: , ,

Leave a Reply